Ma simt prizonier intr-un loc in care nu se intampla mai nimic. Timpul imi este aliat si dusman. Nimic nu ma mai motiveaza, nimic nou : acelasi job de cativa ani, aceleasi teluri care astept candva sa le indeplinesc, incep sa-mi dezvolt tabieturi, simt ca nimic nu ma mai poate surprinde nici placut/nici neplacut (poate ma insel). In era vitezei cred ca alerg prea incet, desi transpir si continui sa alerg parca nu-i suficient, alerg degeaba si mi s-a acrit sa alerg.
Sunt constient ca sunt lucruri si chestii pe care trebuie sa le fac si le fac cu chiu cu vai, in scarba, injurand cu voce tare sau mai incet si prin alte stari de agregare ale sufletului meu. Dar chestiile pe care trebuie sa le fac sunt pe un plan secundar al existentei mele. Chestiile care conteaza pentru mine sunt cele care le fac cu pasiune si ma implic : o echipa de fotbal, o muzica care ma gadila intr-un mod placut la urechi, excursii in care sa vad ceva nou, cineva caruia sa-mi sopteasca ca ma iubeste si eu sa-i raspund: “Si eu”.
*…dar…echipa mea de fotbal e cam varza, dar ramane in sufletul meu si tin cu ei orice ar fi. A inceput campionatul mondial de fotbal si nu prea imi vine sa ma uit. Incep sa cred ca am o problema din acest punct de vedere…:).
* Muzica..ascult mai multe genuri foarte variate. Dar nu mai apare nimic nou de calitate: absolute nici o formatie sau artist care sa ma dea pe spate..Nimic…dar caut: iau tone de muzica ca sa pastrez 2-3 melodii mai interesante.
* Excursii nu se pune problema…planeta se scufunda…No money, alte prioritati Yak
* Cat despre “Acea CINEVA”, sunt constient ca atunci cand planele vor fi aliniate va aparea ca prin magie “Acea CINEVA”. Acum sunt in stare cand mi-as dori sa simt ceva: iluzia iubirii, curtoazie, dezamagire, vise …ceva acolo…dar nu nimic…poate ca timpul nu e potrivit..
Recitind ce am scris mai sus imi dau seama ca s-a strans ceva nimic in viata mea. Sa disper? Nu simt asta si nu fac asta. Dar fiind nimic, lispseste motivatia si pasiunea…si ma ia o stare acuta de lene. Si vreau sa ma bucur de ea acum cand pot: sa nu fac nimic, sa stau pur si simplu, gandurile mele sa zboare pretutindeni, sa nu-mi pese de nimic si de nimic si sa adorm lenevind. Ceva imi spune ca voi avea momente in viata cand imi voi dori sa lenevesc asa cum lenevesc acum..
In aceasta siesta de lene, am gasit in gandurile mele cum sa-mi fac lenea perfecta. Fugind undeva in natura, sa fie izolat, sa stau intins pe iarba sub umbra unor copaci, sa bata usor un vant si eu doar sa privesc la cer, la norii care se formeaza, sa-mi imaginez cu ce se aseamana fiecare nor, sa beau un vin si sa fumez din cand in cand. Poate sa trag si un pui de somn. Iar seara sa ma uit la stele, sa le ating cu mintea mea si sa le explorez. De abia astept sa fac asta candva…sa evadez intr-un loc in care nu se intampla mai nimic.
Citesc ce ai scris si pare ca am scris eu fiecare cuvant al tau atat de tare ma identific in randurile tale (ai sa razi dar, ma refer chiar si la partea cu fotbalul)... si sincera sa fiu nici macar nu sunt sigura ca as vrea sa ma simt altfel acum, si spun asta pentru ca n-as putea spune ca sunt nefericita in aceeasi masura in care nu as putea spune cu certitudine ca sunt fericita... pana la urma nu are nicio legatura cu fericirea... o fi vorba despre pace? sau doar lene
RăspundețiȘtergereTreci cu calm prin zgomote si graba si adu-ti aminte cum ar putea fi pacea in liniste. Pe cat posibil impaca-te bine cu toata lumea, fara a fi insa supus. Rosteste-ti adevarul incet si clar si asculta-i pe ceilalti chiar si pe cei plicticosi si pe cei ignoranti caci ai si ei povestea lor.*
RăspundețiȘtergereEvita persoanele galagioase si agresive, ele sunt insulte aduse spiritului. Daca te compari cu ceilalti poti deveni infumurat si acru; caci intotdeauna vor fi persoane mai bune si mai rele decat tine. Bucura-te atat de realizarile cat si de planurile tale.*
Fii intotdeauna interesat de munca ta, oricat de umila ar fi; ea e adevarata avere in norocul schimbator al vietii. Invata sa fii precaut in afaceri, caci lumea e plina de inselaciune. Dar asta sa nu te impiedice sa vezi virtutea acolo unde exista, multe persoane se zbat pentru idealuri inalte si peste tot viata e plina de eroism.*
Fii tu insuti. Si mai ales nu te preface ca tii la cineva. Nici nu trata dragostea cu cinism, caci ea este perena ca iarba, in fata tuturor desertaciunilor si deziluziilor.*
Aduna cu grija experienta anilor si renunta la timp la lucrurile tineretii. Intareste spiritul ca sa te apere in fata nenorocirii. Dar nu te lasa amagit de iluzii. Multe temeri se nasc din oboseala si singuratate. Dincolo de disciplina necesara, fii ingaduitor cu tine insuti.*
Esti un copil al universului, asa cum sunt copacii si stelele; ai dreptul sa fii aici. Si chiar daca iti este sau nu clar, nu e nici o indoiala ca universul se desfasoara asa cum trebuie.*
Fii in relatii bune cu Dumnezeu, oricare ar fi forma sub care ti-L imaginezi si oricare ar fi munca si aspiratiile tale,pastreaza-ti sufletul curat in agitatia confuza a vietii.*
Lumea e totusi frumoasa, cu toata rusinea ei, cu toate insetaciunile si visele ei frante. Fii atent. Lupta-te sa fi fericit.*
Cuvintele nu-mi apartin dar ti le impartasesc si si tie cu drag!
Ralu
Daca poti petrece o dupa-amiaza(sau mai multe)total nefolositoare,intr-un mod total nefolositor,inseamna ca ai invatat sa traiesti. Lin Yuatang
RăspundețiȘtergere